În orașul Bansko orașul vechi dezvăluie povestiri unice
În Bansko, orașul vechi este de o importanță națională pentru Bulgaria. Nu numai din cauza ca este printre puținele locuri din țara în care antichități sunt păstrate în formă autentică și într-o stare foarte bună.
În orașul Bansko orașul vechi este unic cu casele sale renascentiste, care, prin tipul lor de construcție, locația lor și legatura dintre ele, se deosebesc de toate celelalte de pe acea vreme fata de celelelte case din Bulgaria. Orașul vechi „povesteste ” o poveste, mult impodobita, ce cuprinde vremuri îngrijorătoare, și cu evenimente dramatice…
Regiunea Bansko a fost întotdeauna bogată, insa în perioada renașterii se observa o creștere economică furtunoasă. La agricultura tradițională și creșterea animalelor se adăuga deja multe mestesuguri. Incepe comercializarea catre toate direcțiile geografice – atât în Marea Egee, cât și în Europa de Vest. Banskalienii exportă în special lemn, piele, fierarie, tamplarie, multe dintre aceste mestesuguri deschizând locuri de reprezentanta în străinătate și comertul fiind în creștere. Cele mai deosebite exemple este situatia celor trei frați din familia Germanov. Ei devin bancheri și împrumută chiar și altor țări.
Acest prosperitate are afect în mod natural și asupra vieții pline de belsug din Bansko. În același timp aici , totuși, există sclavi și nesiguranta pentru locutorii de aici. Autoritățile turcești ii izolează, ii împiedică sa se dezvolte, sunt extrocati, hărțuiti. De exemplu, Lazăr German, primarul orasului Bansko, care a rămas în istorie bulgariei, a fost torturat până la moarte datorita construirea Templului „Biserica Sfânta Treime”. Biserica însă a fost terminată și luminată în anul 1837.
În afara de chinul de catre conducerea otomana, multe bande din Kardzhali haituiesc, dar pentru că au atacat „paradisul”, conducerea nu a luat masuri de pedeapsa asupra acestor bande . Cei mai numeroși au fost hoardele lui Shaban Gega, care chiar au atacat orașul jefuid locuitorii. În anul 1810, Voievodul Terzi Nicola, împreună cu horda sa au atacat poporul lui Shaban Gega, în timpul unei sărbători ucigandu-i Astfel, el a salvat locuitorii de creștinii de la o mare asuprire, numele său rămânand în istorie – în Bansko astăzi există o stradă în numele lui.
Orașul vechi Bansko – Un centrul de renume în perioada Renașterii pentru întreaga regiune
Bansko Orașul Vechi, in perioada Renașterii regiunea s-a dezvoltat cel mai și reprezinta ce mai bine organizată așezare din întreaga regiune. Aici au înflori numeroase mestesugarii si tot aici și s-a dezvoltat comerțul cu amploare; în apropierea orasului se aflau fabrici de cherestea, ateliere de bronzare si uscare a pielii, mori pentru textile și altele. Bansko este si acum o așezare de tip oraș cu legături economice în întreaga Europă, chiar și în Anglia, deși transportul intre persoane și bunuris-au dezvoltat destul de lent.
Insa Bansko areo poveste mult mai veche. Numele satului Bansko se descopera intr-un document scris datand din anul 1567- registrul Ciobanilor. Se considera ca a fost infiintat cu mult inainte de acest an, prin unirea a mai multor asezari /cartiere/ , si principalul mijloc de supravietuire fiind cresterea animalelor, pana in secolul XVIII -lea.
Bansko devine municipalitate în jurul anului 1850. Cu toate acestea, organizarea administrarii sociale de pe aceste locuri fiind la un nivel ridicat, inca de pe atunci. O dovada certa de autoguvernare o reperzinta consiliul public din anul 1833, alcatuit in ajutorul construirii Bisericii Sfintei Treimi. Acest consiliu a reușit să organizeze și să contribuie la construcția bisericii prin donațiile a 270 de familii, precum și datorita altor donații individuale – de 1081. Acelasi consiliu organizand si o mulțime de activitati pentru ridicarea cladirii templului, inclusiv distribuirea muncii de voluntariat pe care au depus-o locuitorii din Bansko – la constructia bisericii au contribuit 350 de persoane .
In anul 1835, educatia laica isi face locul si aici , biserica avand un rol important. Consiliul Bisericesc cumpara casa pentru invatatori dascali, ca sa vina sa predea dupa modelul scolii seculare din Gabrovo, care este prima scoala din Bulgaria.
Conducerea municipiului Bansko atrage cei mai renumiti maestri de artizanat si de comert, care vor continua dezvoltarea orasului, In anul 1850 se organizeaza construirea clopotnitei Bisericii Sfanta Treime, in a nul 1857 s-a construit o noua scoala, s-a organizat distribuirea cartilor si a a ziarelor. In anul 1866, in oras s-a montat ceasul oirasului si altele.
In anul 1912, Municipiul Bansko a fost inclus in municipalitatile Bulgariei.
Bansko – orașul vechi este ne neinlocuit în tururile turiștilor
În Bansko, Orașul Vechi este unul dintre obiectivele turistice care atrag cei mai mulți turiști. În partea de Renaștere, arhitectura de aici este un fenomen pentru Bulgaria – specifica doar pentru această regiune. Datorită anilor de nesiguranta în timpul Renașterii, locuitorii localitatii Bansko și-au construit casele nu numai avand in vedere confortul familiei, ci și pentru a o protecția și oferi siguranta familiei.
În Bansko, orașul vechi si-a păstrat casele cu decor bogat – picturi, sculpturi, la fel de specifice regiunii. Canoanele școlii din Bansko vorbește despre gustul estetic al locuitorilor din Bansko și despre căutarea frumuseții de catre acestia. Aceasta impodobire a transformat unele dintre casele din regiune în opere de artă.
Casele sunt de tip fortificat cu o repartizare interioara foarte interesanta. Acestea sunt toate construite din piatră cu pereți extrem de groși și uși puternice, tapițate, cu incaperi de adapost separate, unde se puteau adaposti. De asemenea, cu mai multe intrări și ieșiri, legaturile dintre incaperi fiind conectate complicat – cunoscute de catre ai casei, dar confuze pentru străini. De asemenea există si coridoare secrete, ferestre mici, fortificate cu deschideri pentru soldați. Parterul este amenajat ca spații comerciale – hambare, ateliere, depozite. Acolo se framanta painea pentru familiile mari, se depozita apa , etc.
Locuintele se aflau la etajul doi. Există o cameră de zi, o cameră de zi pentru femei i care toorceau , tricotau, coseau și multe altele.
Zidurile groase sunt folosite cu dulapuri incadrate, pentru haine si alte ustensile caznice. Camera de oaspeti fiind amenajata cu cele mai frumoase impodobiri, nefiind folosita de catrefamilie ci doar pentru oaspeti. Inpartea interna- partea cu privire spre curte, era facuta o veranda spatioasa, in tot imprejurul palierului. Aici se deosebeste inca ceva specific doar pentru Casele din Bansko – asa numita „coliba”. Reprezinta o terasa inclinata care face legatura cu incaperile de activitati de la etajul 1. Curtea este protejata de catre gard din piatra cu porti solide.
Emblemele orașului vechi din Bansko
Bansko, orașul vechi poate fi văzut si din ansambl. Străzile, legate compus și intersectate, prezinta grupuri de case. Printre acestea se afla „casele Dzhidzhev”, „casele Zlatevite”, „casele Koyuvi”, ” casele Stefanovi „, un numar de case, de la care pleacă cele cinci ramificatii din intersecției „Gatchovska razkrastitsa-divina”. Ansamblul arhitectural din jurul Bisericii Sfintei Treimi, reperezinta un ansamblu unic si interesant care a intrat în istoria Bulgariei și a Balcanilor,
Toate clădirile Orașului Vechi din Bansko au o arhitectură și decor specifi, printre care se numără capodoperele artei renascente – casa Hadzhiruska, Sharena și Velyanova.
Cea mai renumita este Casa Velyanova. Transformata într-un muzeu fiind declarata un monument cultural semnificativ pentru Bulgaria. În plus față de construcția tipică a „fortăreței”, Casa Velyanova prezintă vizitatorilor și stilul de viață al oamenilor din Bansko pe perioada Renașterii – mobilierul, aranjamentul, uneltele și sculele pentru munca de zi cu zi și activitatile sezoniere ale locuitorilor. Picturile și sculpturile din lemn din decorul casei sunt unice pentru arta din țara noastră.
Casa Velyanova, construită în secolul al XVIII-lea. Consiliul Bisericii a donat casa lui Velyan Ognev – pictor, sculptor și decorator care a pictat iconostasul și naosul Bisericii Sfinta Treime. Artistul distinct, reprezentant al școlii din Bansko, a făcut decorari in multe case din orașul vechi din Bansko. In unele locuri pe tot peretele , in altele pe un zid sau intr-o cameră, unele picturi mai parțiale – e docuri, pe verande și asemanatoare. Potrivit informațiilor gasite, scluptorul a lucrat atât în Tesalonic, cât și în orașul Salonic, fiind un artist si scluptor cautat si talentat .
În propria sa casă – donată de catre Consiliul Bisericesc, își desfășoară abilitățile sale ample de decorare. Decorul luminos contrastează rigurozitatea cu „maretia”de design arhitectural. Velyan Ognev a scluptat plafoanele, veranda, a decorat fațada. El a pictat și casa în interior și exterior – camera de zi, „Camera albastră”, Sufrageria. Panoul include figuri geometrice, compuneri florale, păsări, crengi, peisaje de zi cu zi din viata locuitorilor din Bansko, peisaje din golfuri, biserici, cetăți.
Perla orașului vechi din Bansko
Orasul vechi din Bansko reprezinta o perlă la nivel internațional – din punct de vedere arhitectural și deartă, fiind un simbol al creștinismului. În perioada 1833-1835, pe perioada sclaviei, inainte de eliberare, locuitorii Banskali construiesc o biserică, care este cea mai mare din întregii Balcani. Acest templu domina ca templul până când la construirea Templului Aleksander Nevsky.
In privinta Sfântei Treimi. Biserica ne surprinde inca de la intrare – la mijloc are … o scluptura de gtanit sub forma de semiluna. Această combinație extraordinară este de fapt, o asigurare a locuitorilor din Bansko, care salveaza biserica de demolare.
Conducatorii constructiei , și probabil, întreaga populație știau că construiesc templul într-o marime mult mai mare decât cea permisa și că autoritățile vor observa asta mai devreme sau mai târziu. Asa s-a si întâmplat – din cauza dimensiunii, autoritățile au dat o decizie de demolare, au trimis și oamenii însoțiți de soldati. Dar când au văzut semiluna, agasii s-au inclinat, si asftel nimeni nu a îndrăznit să ridice mâinile împotriva templului și nimeni nu a indraznit sa o surpe.
Pe dinafara Biserica Sfinta Treimi nu indică dimensiunea ei. Pe atunci turcii nu le permiteau creștinilor să-și construiască templele la înălțime mare și de multe ori, crestinii le săpau în pământ. Dimensiunea reală a acestei pseudo-bazilică sunt de 20 de metri înălțime de la podea până la arc, 44 de metri lungime și 22 metri lățime.Sunt construite parterul și balcoane pe 2 etaje. Piatra și bradul sunt folosite ca elemente de clădire.
Templul are trei uși masive, numeroase ferestre, înalte și arcuite. Altar, fresce, icoane, tron și așa mai departe. sunt realizate de maestrii din școlile din Bansko și Debar, unice în Bulgaria.
Biserica a fost luminată în anul 1837. În 1850, a fost ridicat turnul de clopote de 30 de metri înălțime. Există 4 clopote în turn. Zeci de ani mai târziu, a fost amplasat un ceas al orasului. Astăzi, biserica și clopotnita, împreună cu peretii zidului, reprezinta monumentele noastre naționale în domeniul arhitecturii și al construcțiilor.